Tanara de 20 de ani adoptata de un cuplu de americani, care si-a cunoscut in tara familia naturala, invata limba romana. Viorica Culea se chinuie din rasputeri sa pronunte cateva cuvinte, nu ii iese tocmai bine, dar da dovada de perseverenta!
Viorica Culea a ramas permanent aproape de Romania, tara pe care a vizitat-o anul trecut, cunoscandu-si bunicul „La Maruta”. Bucuria reintalnirii cu familia sa naturala a fost umbrita de o serie de scandaluri, fata aruncand vorbe grele la adresa bunicului, care ar fi incercat sa se culce cu ea, dar si a mamei sale naturale, cu care coresponda prin internet, dupa ce aflase de existenta ei in urma cu un an.
Viorica Culea a fost crescuta in SUA de catre o familie de americani, care au luat-o de la o varsta frageda din orfelinatul din Braila. Si pe parintii ei adoptivi, Viorica i-a facut cu ou si cu otet, acuzandu-i ca au abuzat-o de nenumarate ori si au ras mereu de originea ei si de Romania!
Viorica a renuntat sa-si mai atace familia naturala, concentrandu-se pe studiul limbii romane. Tanara invata singura, si a facut publice primele sale cuvinte pe reteaua de socializare. „Buna seara la toti, sunt romanca, este bine… Bye, pa, pup” a spus, vizibil emotionata, Viorica, amestecand cuvintele cu expresii din limba engleza. Tanara a primit o serie de incurajari si aprecieri pentru efort, de la prietenii virtuali.
„Ma speria ingrozitor ca ma trimite inapoi in Romania”
De cateva luni, Viorica Culea a terminat de scris si o carte despre viata ei, in care a povestit abuzurile mamei adoptive. Iata un fragment din marturisirile fetei
“Mama mea nu mi-a sustinut niciodata curiozitatea fata de originile mele. Ea uraste Romania cu o mare intensitate. Facea mereu glume pe seama numelui meu primit la nastere, spunea “Viorica” si se inclina in batjocura in fata mea, ca si cum as fi fost de vita regala. Ea a vrut sa ma convinga sa-mi schimb numele, pe cale legala, in Veronica, dar eu nu am vrut. Am simtit atunci si inca simt ca “Viorica” este singura mea “bucata” din Romania pe care o mai am. Mama mea adoptiva mi-a spus de nenumarate ori ca si-ar fi dorit sa ma trimita inapoi in Romanai, iar cand eram mica, asta ma speria ingrozitor. Chiar am crezut ca o va face, dintr-un motiv sau altul, la un moment dat. Mama mea mi-a spus ca si-ar fi dorit sa nu ma fi adoptat niciodata si ca ar trebui sa ma intorc acolo si sa traiesc alaturi de mama mea naturala. Intr-un final, mi-a spus ca mama mea naturala este probabil moarta”
(M.N.)